Startul avea sa se dea de pe Valea Glejariei, Rasnov, de la Cabana Himalaya, urmat de un drum de 6km acoperit de zapada pana in Rasnov, se urca spre Valea Carbunarilor. Se traverseaza apoi orasul si se urca la Cetatea Rasnov, cu trecere chiar prin curtea cetatii, revenire la cabana si repetat acest traseu fara urcarea spre Valea Carbunarilor.
La start s-a plecat destul de usor, cu totul altfel decat eram eu obisnuit de la restul concursurilor, asa ca m-am bagat cuminte in mijlocul plutonului, care pana la intrarea in oras avea sa se destrame, eu ramanand singur undeva pe pozitia a 10a.
Stiam urcarea de pe Valea Carbunarilor, simteam ca ma avantajeaza urcarile asa ca am tras mai tare decat concurentii din fata mea si vedeam ca ma apropii de ei. In punctul de control de la trambuline am luat in gel si viteza maxima pe coborare pregatindu-ma spiritual pentru partea cea mai grea a traseului, urcarea la cetate.
Pe drumul spre Poiana Brasov l-am vazut pe concurentul din fata care mergea, asa ca am decis sa trag putin de mine, stiind ca o depasire ar fi contat enorm pentru psihicul meu. In curtea cetatii am primit cate o bautura isotonica de la sponsor, care pe mine m-a facut sa cobor din nou tare.
Pe drumul spre cabana am inceput sa resimt oboseala, asa ca am decis sa mai scad ritmul. Incepea asadar a doua tura, ca si pozitie eram tot undeva pe unul din locurile 9-10, insa eram constient ca abia acum incepe greul.
Si asa a si fost: cand am intrat in oras am fost de pasit de 5-6 concurenti, insa am decis sa imi pastrez energia pentru urcare si sa repet "tehnica" de la prima tura. Chiar la intrarea in cetate am depasit 2 concurenti si pentru asta, abia asteptam isotonicul bine meritat si bineinteles coborarea. Ajuns din nou pe plat ma asteptam sa clachez la fiecare kilometru, kilometrii care se scurgeau din ce in ce mai greu si ma gandeam cu groaza la drumul spre cabana pe care trebuia sa il parcurg a 4a oara.
Erau ultimii 5km cand au aparut crampele asa ca eram nevoit sa ma tot opresc si sa fac cateva genoflexiuni. Eram satul de zapada, de frig, de adidasi, de alergat, de mers iar cand m-am uitat in spate tocmai ma depaseau cei 2 concurenti pe care ii luasem la cetate. Am inghitit in sec, am strambat din nas in timp ce luam gelurile care nu mai aveau nici un gust si ma uitam la cei din fata mea care impartaseau aceleasi ganduri ca si mine. Asa am terminat primul meu maraton. Pe locul 15 in 5 ore si 31 de minute.
La sfarsit am fost felicitat de restul participantilor iar din partea organizatorilor am primit o cupa speciala pentru cel mai tanar participant.
Seara s-a terminat tarziu, in jurul focului de tabara si a berbecului la protap, cu cantece de munte si alaturi de noi prieteni.
Poze-Marcel Santa
Umatoarea competitie Postavaru Night, daca nu, Semimaraton Cetatea Brasovului
1 comentarii:
Felicitari. Esti tare.
Trimiteţi un comentariu